aciopài , vrb Definitzione
atzitzare is canes, su dhos mandhare a mossigare a ccn.
Sinònimos e contràrios
alluscai,
ateneae,
atiare,
auntzare,
incidai,
inciulai,
insissiligai,
intzullire,
tzuntzullare,
ubetzare
| ctr.
caciare
Tradutziones
Frantzesu
pousser,
exciter
Ingresu
to instigate
Ispagnolu
azuzar
Italianu
aizzare i cani
Tedescu
hetzen (auf,
mit Akk.).
atorigài, atorigàre , vrb: aturigare,
aturricare Definitzione
pruschetotu, pònnere o atzitzare is canes aifatu de gente o de animales; nau foedhandho de gente, giare una briga, pigare a tzérrios, bogare in bregúngia, nàrrere cosa a ccn. po dhi pònnere presse, po dhu apretare a fàere calecuna cosa
Sinònimos e contràrios
aciopai,
agegherai,
ateneae,
atiare,
auntzare,
chissire,
brigare,
incidai,
inciulai,
insissiligai,
intzugare,
intzullire,
ubetzare
| ctr.
caciare
2.
si bi lompo los atúrigo, cussos pisedhos! ◊ no dhu depeus atorigai: depeus avantai is calidadis chi tenit (R.Boi)◊ sos Zudeos ant cumintzadu a l'aturricare nanne: Su sàpadu est pecadu a picare pesu a pala!
Ètimu
ltn.
auctoricare
Tradutziones
Frantzesu
pousser,
inciter
Ingresu
to instigate
Ispagnolu
azuzar,
reñir
Italianu
aizzare
Tedescu
hetzen.
impuntzonàre , vrb Definitzione
istare coment'e a su punghe punghe, ispinghe ispinghe atzitzandho po fàere mòvere s'àteru a calecuna cosa (e no sèmpere de bonu)
Sinònimos e contràrios
impunciai,
impuntzonire,
inciulai,
infruncuai,
inzibbire,
ispuntzonare
Frases
aviat una fortza che dimóniu e bastavat apenas de l'impuntzonare pro afocare unu cristianu
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
inciter,
inciter à la révolte,
pousser
Ingresu
to instigate,
to stir up
Ispagnolu
instigar
Italianu
istigare,
sobillare
Tedescu
anstiften,
aufhetzen.
infruncuài, infrunculài , vrb: infulculare Definitzione
atzitzare, pònnere a unu contra a s'àteru a si gherrare o brigare o àteru; su intrare o si pònnere in logu o cosas ue no si depet
Sinònimos e contràrios
auntzare,
ifurconare,
inciulai
/
cotulare,
imbucare,
infrechidhare,
infrichiri,
intrare,
intraudhare,
intzudhire,
tzacare
Frases
est infulculendhe su frade a sa vindita
2.
serrai totu is gennas ca cussus infrúncuant in dogna logu: sa riunioni est púbblica, ma no bollu chi intrint a innòi! ◊ comenti fiu infruncuendi in sa Pratza intendu unu surbietu
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
inciter
Ingresu
to instigate
Ispagnolu
instigar
Italianu
istigare
Tedescu
verleiten.